Mănăstirea Sinaia
Mănăstire creștin-ortodoxă de călugări, subordonată Arhiepiscopiei Bucureștilor, Biserica Ortodoxă Română. Este deservită de 20 de persoane, călugări și mireni.
În secolele XV-XVI sunt atestate în zonă două mici schituri de lemn, Sf. Ana și Sf. Nicolae.
Între 1690-1695 Spătarul Mihail Cantacuzino construiește partea veche a mănăstirii, cu biserica mică, una din primele construite în stilul brâncovenesc. A numit-o ,,Mănăstirea Sinaia” în amintirea pelerinajului său la Ierusalim și Muntele Sinai. Nu a fost niciodată închinată.
Între 1842-1846 este construită partea nouă a mănăstirii, cu biserica mare, care a fost refăcută între 1897-1903. Prima biserică electrificată din România.
În 1895 a fost inaugurat muzeul mănăstirii, primul de acest gen din România. Aici se află icoane de Pârvu Mutu – cel mai mare pictor bisericesc român, venerat ca sfânt sub numele de Cuviosul Pafnutie Zugravul -, icoane din Alep-Siria, din Moscova, sfinte cruci de la Betleem, Ioannina și Constantinopol. Biblia din 1688 este prima tipărită integral în limba română, iar tipăriturile muzicale sunt primele de acest fel în limba română.
În paraclisul de iarnă din cetatea veche a funcționat prima școală din zonă.
Tot în cetatea veche se află cavoul lui Take Ionescu, Prim-Ministru al României (+ 1922).
Programul zilnic al slujbelor: